Ecografia este metoda prin care se pot vizualiza diferite structuri anatomice cu ajutorul ultrasunetelor. Principiul ecografiei este asemănător celui sonar și constă în emiterea de ultrasunete de către o sondă specială. Aceste ultrasunete sunt reflectate de structurile anatomice întâlnite și apoi recepționate și transformate într-o scară de tonuri alb-negru pe monitor. Ultrasunetele sunt vibrații mecanice cu frecvențe de peste 20.000 Hz, imperceptibile auzului uman, care sunt inofensive pentru structurile anatomice pe care le întâlnesc.

Practic este vorba de o hartă acustică ce desenează organe sau țesuturi, în diferite planuri, în funcție de poziția transductorului, de aceea fiind denumită și "stetoscop optic".

Ecografia este o metodă imagistică sigură, fără efecte adverse asupra structurilor examinate, ușor accesibilă, fără costuri mari și care poate vizualiza orice structuri anatomice, cu limitări la nivelul plămânului, osului și creierului, din care se pot vizualiza doar anumite părți, iar în cazul creierului, doar la vârste tinere, când suturile dintre oasele care alcătuiesc cutia craniană – fontanelele, nu sunt închise.

Fiind o metodă în care nu există efecte adverse, nu folosește radiații, nu este invazivă și care în majoritatea cazurilor nu necesită o pregătire specială, cum ar fi sedarea, ecografia poate fi repetată de câte ori este nevoie și la orice grupe de pacienți, în special gravidele și copiii. În cazul acestor pacienți, fie nu pot fi utilizate alte metode datorită efectelor adverse fie necesită o colaborare apropiată cu medicul, care în cazul copiilor poate fi dificilă.